Când vine vorba de anxietate, generația ta – millennials – știe foarte bine ce înseamnă să trăiești sub presiune. Ai crescut într-o lume care iți cere să fii mereu „în priză”, mereu perfect, mereu pregătit pentru următorul pas în carieră, relații sau dezvoltare personală. Și asta vine cu o doză mare de anxietate. Însă ceea ce scrie Eric Goodman în cartea sa, „Anxietatea, bestia din tine”, despre flexibilitatea psihologică poate să fie cheia pentru a trăi mai liniștit și a face față provocărilor zilnice.

Ce este flexibilitatea psihologică? Pe scurt, este capacitatea de a ne adapta emoțional și mental în fața situațiilor dificile. În loc să ne blocăm în anxietate, să ne împotrivim sau să evităm situațiile care ne sperie, învățăm să fim mai deschiși, mai prezenți și să ne continuăm drumul, chiar și atunci când bestia anxietății încearcă să ne saboteze.

Câteva exemple în care flexibilitatea psihologică ne ajută să gestionăm anxietatea

1. Frica de eșec profesional

Imaginează-ți că ai un interviu pentru jobul visurilor tale. Cu câteva zile înainte, începi să te simți copleșit de gânduri de tipul „Nu sunt suficient de bun”, „Ce se întâmplă dacă mă fac de râs?”, „Dacă nu obțin jobul, am eșuat”. Bestia anxietății îți șoptește toate aceste lucruri pentru a te ține pe loc.

Acum, dacă ne bazăm pe rigiditatea psihologică, am face tot posibilul să evităm acele emoții inconfortabile. Poate chiar am evita interviul în sine, spunându-ne că „oricum n-aș fi fost potrivit pentru job” sau „poate apare altă oportunitate”.

Dar, dacă aplicăm flexibilitatea psihologică, nu ne concentrăm pe evitarea fricii, ci pe a merge mai departe în ciuda ei. În loc să îți spui că trebuie să scapi de anxietate, poți recunoaște că da, anxietatea e acolo, dar nu trebuie să te oprească. Mergi la interviu oricum, chiar dacă simți un nod în stomac. Asta înseamnă să acționezi în conformitate cu valorile tale (în acest caz, dorința de a crește profesional), nu cu emoțiile de moment.

2. Anxietatea socială

Poate că ți-ai propus să ieși mai mult cu prietenii sau să te implici în activități sociale. Dar, de fiecare dată când primești o invitație, începi să te simți neliniștit, te întrebi dacă vei fi judecat sau dacă vei spune ceva greșit. Anxietatea îți spune să refuzi și să stai în zona ta de confort.

Dacă ești rigid, probabil că vei anula planurile, spunându-ți că e mai sigur și confortabil să stai acasă. În felul acesta, îți vei întări anxietatea socială.

Prin flexibilitate psihologică, accepți că nu trebuie să aștepți să dispară anxietatea ca să te bucuri de viață. Îți dai voie să simți anxietatea, dar să mergi oricum. Să ieși, să socializezi, chiar dacă te simți inconfortabil la început. Cu timpul, îți vei da seama că anxietatea nu definește experiențele tale sociale și că te poți descurca foarte bine chiar și cu un nivel de disconfort.

3. Perfecționismul

Millennials, au crescut cu ideea că trebuie să fie cei mai buni în tot ce fac – la muncă, în relații, pe rețelele sociale. Perfecționismul este un răspuns la anxietatea noastră de a nu fi suficient de buni.

Să spunem că îți propui să finalizezi un proiect la serviciu, dar îți petreci zile întregi revizuindu-l, amânând predarea de teamă că nu este perfect. Bestia anxietății îți șoptește: „Dacă nu este perfect, toată lumea va vedea că nu ești destul de capabil”.

Flexibilitatea psihologică ar însemna să te oprești și să recunoști că perfecțiunea nu există și că valoarea ta nu depinde de un standard imposibil. În loc să te lași prins de gândul „Trebuie să fie perfect”, poți să îți spui „Este suficient de bine, și asta e ok”. În loc să amâni proiectul din cauza anxietății, îl predai, chiar dacă ești puțin îngrijorat.

Cum să dezvolți flexibilitatea psihologică:

– Observă-ți gândurile și emoțiile fără a te identifica complet cu ele. Când anxietatea apare, încearcă să o observi ca pe un gând, nu ca pe un adevăr absolut. Gândurile tale nu trebuie să te definească.

– Concentrează-te pe valorile tale, nu pe frici. Ce îți dorești cu adevărat să faci în viața ta? Care sunt obiectivele tale? Acționează în baza acestor valori, chiar dacă anxietatea îți spune că nu poți sau că vei eșua.

– Acceptă disconfortul. Flexibilitatea psihologică nu înseamnă că vei scăpa de anxietate, ci că vei învăța să trăiești cu ea. E în regulă să te simți inconfortabil – asta nu înseamnă că ceva este în neregulă cu tine.

Eric Goodman ne amintește așadar că anxietatea este o parte din noi, dar nu trebuie să fie stăpânul nostru. Cu flexibilitate psihologică, putem să ne construim o viață în care anxietatea nu ne împiedică să acționăm, să iubim și să trăim conform valorilor noastre.