De multe ori simt că doar eu fac foarte multe lucruri pentru părinții mei.
Mi-ar plăcea ca părinții mei să observe eforturile pe care le fac.
Uneori mă simt copleșit și plin de resentimente față de ei.
De multe ori mă port ca un mediator în relația lor.
Dacă nu aș fi eu, simt că nu ar face nimic.
Mă simt responsabil pentru ceea ce nu le merge bine și pentru problemele pe care le au.
De multe ori părinții mei subestimează timpul și energia pe cate le investesc în a face lucrurile pe care mi le cer să le fac pentru ei.
Sunt persoana care le rezolvă pe toate atât personal cât și profesional.
Sunt momente în care mă simt epuizat după ce petrec timp cu părinții mei.
De multe ori mă gândesc că dacă vreau că ceva să fie făcut bine, trebuie să il fac chiar eu.
Uneori mă simt inexplicabil de epuizat.
